- Diverse - nr. 145 / 27 Iulie, 2007 Intors cu avionul pe Aeroportul "Transilvania” din Vidrasau din cursa de Budapesta, am asteptat autobuzul, avand biletul platit, sa ne duca la Targu-Mures. 90 de persoane, unii turisti, altii – oameni de afaceri, un ecologist, cativa cetateni unguri, reintorsi acum pe aceste meleaguri, o lungana urata si sclifosita din Canada, care intreba mereu de Frunda, asteptam degeaba. Uscata aia m-a intrebat ceva pe ungureste. I-am raspuns ca ne aflam, totusi, in Ardealul romanesc. Ea, cu alti ecologisti, cu placile lor atarnate la gat, doreau sa ajunga la Sovata. Altii, probabil urmasi de grofi, de habsburgi, aciuati azi prin Canada sau SUA, au dorit sa vada ce mai este de retrocedat prin Transilvania. Impertinenta lunganei mi-a stricat imaginea unei calatorii placute prin Ungaria, Slovacia si Austria, unde am fost sfatuit "prieteneste” ca vorba mea romaneasca sa se auda pe acolo "mai putin”, deoarece "face mult rau urechilor unor mafioti, sovini unguri si secui”, aflati pe acele meleaguri. Unora le este frica sa nu fie dati afara, din unele slujbe greu primite, ca-si pierd painea cea de toate zilele, sa nu fie obiectul razbunarii unora, cu ganduri, uneori, de Evul Mediu. Din pacate, pe acolo doar moftul unguresc, nu si tara, e mare! Eram invitatul unui plecat targumuresean care, candva, la un pahar cu vin de Tokay mi-a spus: "Va intra Romania in UE cand mi-oi vedea eu ceafa!” Am intrat. Dar, oare, el ceafa si-a vazut-o? Pe aeroportul budapestan, am tras atentia, probabil din cauza ca vorbeam ceva mai tare si mi se vedea si pasaportul din buzunarul camasii. Cativa barbosi si niste babe sclifosite se uitau la mine ca la dracu! Dar sa revenim. Il intreb pe domnul director Runcan unde se afla autocarul care trebuia sa ne duca la Targu-Mures (conform pretului biletului), miercuri, 18 iulie a.c. O ora si ceva ne-am tocmit cu un taximetrist sa n