Saptamana trecuta, ministrul Varujan Vosganian a prezentat in cadrul sedintei de guvern prima schita a bugetului de anul viitor, afirmand ca in 2008 vom avea pentru prima data in ultimii 17 ani o programare compatibila cu nivelurile europene, cu cheltuieli care se vor situa in jurul valorii de 41,7% din PIB.
Din putinele detalii pe care le-a dat ministrul liberal, se pare ca Sanatatea va primi 4,5%, Educatia, 6%, Apararea, 1,9%, iar alte sume mari vor fi alocate transporturilor, dezvoltarii regionale si infrastructurii.
De cealalta parte, si de fapt aici intervine ciudatenia din cifrele prezentate miercuri, ministrul Finantelor a estimat ca veniturile bugetare se vor situa undeva la 39% din PIB, ceea ce va duce la un deficit prognozat de 2,9%.
De ce vorbim de o ciudatenie in obiectivele politicii fiscale? Pentru ca, la sfarsitul lunii mai, acelasi ministru de Finante estima ca o crestere a veniturilor bugetare la 38% din PIB, de la 30% in prezent, se va produce in jurul anilor 2013-2014, cand se vor resimti efectele cresterii colectarii din economia gri.
S-au imbunatatit indicatorii macroeconomici in asemenea masura incat Romania a devenit capabila in mai putin de doua luni sa-si asigure o crestere a veniturilor bugetare cu 9% de la un an la altul? Realitatea arata ca nu este vorba despre asa ceva, nici in ceea ce priveste cresterea PIB, nici in privinta imbunatatirii colectarii.
De vina este doar optimismul exagerat din scenariul facut de Ministerul Finantelor si prezentat de dl Vosganian in Guvern.
In bugetul pentru 2008, in nivelul de 39% al veniturilor a fost luata in calcul o tinta pentru absorbtia fondurilor europene de aproximativ trei miliarde de euro, tradusa printr-un procent de 2,68% din PIB. Iata deja prima problema.
Este adevarat ca suma de trei miliarde de euro este consistenta,
