Producătorii tradiţionali vor putea să solicite protecţia produselor agroalimentare tradiţionale pe piaţa Uniunii Europene, acest sistem de protecţie având rolul de a asigura o concurenţă loială între producători, se arată într-un comunicat al guvernului remis ieri pentru NewsIn. Protecţia oferită de Uniunea Europeană se realizează în funcţie de trei criterii, respectiv denumirile de origine, indicaţii geografice sau caracteristici tradiţionale garantate. Acest sistem de protecţie are rolul de a asigura o concurenţă loială între producători şi de a proteja împotriva utilizării abuzive a unei denumiri înregistrate. Procedura de înregistrare şi verificare a documentaţiei pentru dobândirea protecţiei, precum şi procedura de transmitere a cererilor către Comisia Europeană se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii. În cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană, România a solicitat şi a obţinut protecţie pentru ţuică, horincă, turţ, vinars şi palincă. Există şase tipuri de ţuică protejate de UE, respectiv ţuica de Zetea, Valea Milcovului, Buzău, Argeş, Zalău şi Ardelenească de Bistriţa. De asemenea, este protejată horinca de Maramureş, Cămârzana, Seini, Chioar şi de Lăpuş. Ministerul Agriculturii a elaborat, încă din 2005, o listă cu produse tradiţionale româneşti şi a atestat aproximativ 820 de produse, până la sfârşitul anului 2006. Pe această listă se găseşte o gamă largă de produse, de la brânză de burduf de Bobâlna, caş afumat sau jambon de Bucovina, la salam de casă Târnăvioara, pastramă de oaie, cârnaţii de Pleşcoi sau prescuri. Producătorii tradiţionali vor putea să solicite protecţia produselor agroalimentare tradiţionale pe piaţa Uniunii Europene, acest sistem de protecţie având rolul de a asigura o concurenţă loială între producători, se arată într-un comunicat al guvernului remis ieri pentru NewsIn. Protecţia oferită de Uniunea Europeană se realizează