Acum 25 de ani, cănd debutam cu o carte despre senzitivitatea eminesciană, nu mă găndisem că simţurile pot fi superioare şi inferioare.
Că, adică, văzul şi auzul, respectiv pictura şi muzica, sunt stăpănii faţă de care mirosul, gustul şi pipăitul fac figură de paji supuşi.Lecturi la tavă -"Despre miresme şi duhori
Acum 25 de ani, cănd debutam cu o carte despre senzitivitatea eminesciană, nu mă găndisem că simţurile pot fi superioare şi inferioare.
Că, adică, văzul şi auzul, respectiv pictura şi muzica, sunt stăpănii faţă de care mirosul, gustul şi pipăitul fac figură de paji supuşi. Observasem că estetica este "oculocentrică", privind cu dispreţ magnanim ezitările tactile sau nesigurele testări papilare, dar nu ştiam că Aristotel impărţea mirosurile in şase categorii (inţepător, dulce, amar, acru, uleios, putred), in vreme ce pentru Kant olfacţia şi gustul sunt simţuri chimice şi subiective, ale plăcerii individuale, pe cănd văzul şi auzul sunt mecanice şi obiective, axate, deci, pe cuprinderea exteriorului. Tot aşa, nu mă găndisem că "la Curtea inmiresmată a lui Ludovic al XV-lea curtenii foloseau zilnic alt parfum", pentru ca aristocraţia de azi să cultive, nu doar insipidul şi asepticul, dar şi inodorul: "Idealul nu il mai constituie monarhul cu miros dulce, aşa cum fusese supranumit Regele Soare, ci omul de afaceri elegant, curat şi fără miros, personificarea insăşi a lumii abstracte şi inodore a banilor".
Â
ATLAS OLFACTIV. Sigur, ne dăm seama că "omul este un atlas olfactiv datorită emanaţiilor sale trupeşti, provenite din regiunea capilară, axilară şi sexuală", dar ne găndim mai rar că "lumea umană insăşi se deosebeşte in anumite mitologii, pe de o parte, de infernul htonian al demonilor, pe de alta, de cerul populat de zei, prin mirosurile sale sau prin absenţa lor". Dar v-aţi găndit că, pentru vestici, văzul este s
