Prima mişcare de protest a unei mulţimi impotriva unor decizii luate după instaurarea regimului comunist a fost greva minerilor din 2-3 august 1977 in Valea Jiului. Ceauşescu, care cumula atunci prin funcţiile sale toată puterea, a fost obligat să vină la negocierile directe cu protestatarii. Din documentele Securităţii reiese insă că "elemente descompuse" s-au dedat la "manifestări huliganice".
Prima mişcare de protest a unei mulţimi impotriva unor decizii luate după instaurarea regimului comunist a fost greva minerilor din 2-3 august 1977 in Valea Jiului. Ceauşescu, care cumula atunci prin funcţiile sale toată puterea, a fost obligat să vină la negocierile directe cu protestatarii. Din documentele Securităţii reiese insă că "elemente descompuse" s-au dedat la "manifestări huliganice".
Judecănd după numărul institutelor de cercetare care şi-au făcut "obiect de activitate" din istoria recentă şi după mediatizarea excesivă a cămpului de bătălie politică in care s-a transformat instituţia CNSAS,
te-ai aştepta ca dosarele cu greva din Valea Jiului să fi fost consultate de mulţimi de istorici, analişti şi jurnalişti.
DOSARE "FĂRĂ INTERES". Dosarul de peste cinci sute de file despre evenimentele din august 1977 - prima grevă din Romănia după trei decenii de la instaurarea regimului comunist - a avut insă un singur solicitant (gazetarul Marian Boboc din Petroşani). Celălalt volum pus in circuit este dosarul personal al "eroului de la Lupeni", Constantin Dobre. Consultat pănă in prezent exclusiv de "obiectivul" care a cauzat producerea sa, actualmente azilant politic in Anglia.
Cum se face insă că asupra unui presupus "subiect gras" ca acesta nu s-au repezit nici măcar angajaţii CNSAS cu statut de cercetători, intuieşti căt ce-ai "frunzărit" cele două dosare. Greva minerilor din Valea Jiului - petrecută
