Ca in fiecare an, la mijlocul verii profesorii s-au luat la intrecere pentru ocuparea catedrelor din scoli si licee. Examenul se numeste titularizare, un nume care intotdeauna reuseste sa stirneasca emotii la simpla rostire. Competitia reprezinta poarta de intrare a debutantilor in sistemul romanesc de invatamint si, odata trecuti de ea, dascalii nu mai au alta bataie de cap decit obtinerea gradelor didactice. Ceea ce s-a intimplat anul asta la titularizare a uimit din nou pe toata lumea. Rezultatul foarte slab, de doar 39% de medii peste 7 - barem peste care e permis accesul la catedre, era oarecum de asteptat, dat fiind ca de-a lungul ultimilor ani promovabilitatea a mers pe o panta descendenta. 80 la suta dintre participantii la concurs au luat peste nota 5, ceea ce le da dreptul la suplinirea unor posturi in urmatorul an scolar. Pe de alta parte, cei 39 la suta de "premianti" nu vor deveni in mod automat titulari pe catedre, pentru ca - la fel ca in cazul candidatilor la admiterea in licee - nu au ales mai multe optiuni la inscrierea in concurs. Primele reactii in rindul parintilor dupa anuntarea rezultatelor converg spre intrebarea: "ce exemple vor fi acesti profesori in fata elevilor si, mai ales, pe ce baza le vor cere sa stie materia de nota 10?" Nedumerirea - perfect indreptatita - a parintilor contine insa si putin subiectivism, generat de schimbarile prin care trece societatea romaneasca. Exodul fortei de munca spre slujbe mai bine platite in interiorul Uniunii Europene si in America este dublat sau chiar intrecut de asa-numitul export de inteligenta. Este de inteles ca, in loc sa primeasca 200 de euro - si nici pe aceia, pentru ca Guvernul nu a inteles sa aplice legea salariului minim in cazul bugetarilor cu studii superioare - absolventii prefera sa ocoleasca scolile si sa opteze pentru oportunitati mai promitatoare. Nu ar trebui sa mire pe nimeni acest