Adaos la portretul unui mare om de cultura, evocat in revista "Formula As": . Profesorul I.D. Stefanescu din Iasi.
Corespondenta din Germania
Stimata doamna director Sanziana Pop,
Stimate doamne, stimati domni,
Inainte de a va spune cine sunt si de ce va scriu, trebuie sa ma descarc de un gand obsedant: coincidentele constituie unul din cele mai gustoase condimente din viata oamenilor, fie ele faste sau nefaste, mai apropiate sau mai departate de viata si preocuparile celui care le constata.
Am implinit in acest an 75 de ani, sunt un roman stabilit in Germania sau un german venit din Romania, depinde de unde te uiti, si am plecat definitiv din tara la varsta de 57 de ani. Am plecat - avand cetatenia germana confirmata, in special cu scopul de a deschide orizonturi mai largi de dezvoltare fiului meu, care tocmai in acel an, 1989, isi luase diploma de bacalaureat la liceul german din Bucuresti, se pregatise doi ani pentru a incepe studiul medicinei, dar nu i se aprobase cererea de inscriere la examenul de admitere, pe motiv ca avea depuse actele de plecare definitiva din tara. Povestea ar putea fi subiect de roman, dar povestea carui om din lume, care a trait in secolul 20, nu ar putea sa fie? Ajunsi in Germania, fiul meu si-a dat diferentele pentru bacalaureatul german (clasa a 13-a), a luat bacalaureatul cu nota foarte buna, s-a inscris la universitatea din Freiburg si s-a reintors apoi in tara, pentru a face un scurt concediu la mare... la "2 Mai". (Intre timp, tara intrase in "tranzitie".) Dupa care a revenit "acasa", si-a luat ramas bun de la parinti, a declarat ca nu poate trai in Germania, unde se sufoca, si i-a lasat pe ei acolo, reintorcandu-se in tara. A facut Conservatorul la Cluj, a infiintat doua formatii de muzica rock, iar a doua se pregateste acum sa-si serbeze a zecea aniversare.
Aflandu-ma anul acesta, in ap
