- Cultural - nr. 146 / 30 Iulie, 2007 Maria Bogdan se numara printre scriitorii care sunt si autori, dar pot fi si personaje de roman. Pentru ca biografia Mariei Bogdan are toate datele pentru a fi valorificata in registru epic. Sunt convins ca multe din paginile sale de roman sunt biografie topita in biografiile personajelor sale. Marea si cele trei iubiri, romanul de debut al Mariei Bogdan, nu trada in vreun fel statutul scriitoarei, care s-a format in afara mediilor literare, pe cont propriu, fara a avea studii umaniste si fara a trai in medii culturale. A avut o viata "banala", chiar daca extrem de tensionata adesea, departe de lumea dezlantuita a literelor. Cand s-a apucat insa de scris, a facut-o intr-un ritm naucitor, terminand roman dupa roman, fara a fi speriata foarte tare de perspectiva editarii acestora. Avea nevoie de acel prag, pe care l-a trecut fara stridente, beneficiind de o promovare locala, fara a reusi insa sa atraga atentia asupra sa in vacarmul editorial al ultimilor ani. A doua sa carte, romanul Pretul celor doua iubiri, ne-a convins ca Maria Bogdan nu este un accident in viata literara, ci o pata de culoare interesanta, care merita atentia si din ceea ce inseamna ipostazele nonconventionale ale conditiei de scriitor. Maria Bogdan nu s-a retras la tara (la Bagaciu, sat vechi sasesc, patria unor renumite vinuri) ca sa scrie, ci ca sa traiasca. Nimic din ceea ce e propriu taranului nu-i este strain Mariei Bogdan, care-si lucreaza pamantul cu aceeasi truda si dragoste ca si personajele lui Rebreanu. Poate ca ceva din arta de a trai la tara (proprie si lui Rebreanu, daca ne amintim multe din pasajele jurnalului sau) ii dau scrisului Mariei Bogdan rigoare, temeinicie, forta. Juramantul, soldatul si trandafirii galbeni, recentul roman al Mariei Bogdan, demonstreaza fara dubiu, ca autoarea are vocatie de prozator, ca stapaneste multe din tainele gen