Esenţa corespondenţei sale cu Dorin Marian e simplă: Doamna ambasador il roagă să intervină pe lăngă premier să scoată de pe listă blocurile din Eminescu.
Dincolo de amănuntele mai mult decăt picante din relaţia doamnei ambasador cu diferiţi bărbaţi, corespondenţa Manuelei Vulpe, pusă pe site şi reprodusă parţial in presă, dezvăluie felul aparte, dămboviţean, să-i spunem, in care inalţii funcţionari din Romănia postdecembristă inţeleg aplicarea Legii. Manuela Vulpe nu e un diplomat oarecare, unul dintre acele personaje aparţinănd vieţii civile şi trimise nitam-nisam intr-un post de ambasador, de cele mai multe ori răsplătit pentru cotizarea, in scris sau in cont, la campania electorală a unui ştab recent. CV-ul ne-o evidenţiază ca fiind in MAE incă din 1991.
Incepută la Direcţia Protocol, cariera fostei inginere la Combinatul Petrochimic Midia Năvodari a cunoscut o ascensiune spectaculoasă in ultimii 17 ani: director adjunct Direcţia Europa de Vest (1998), director Direcţia Europa de Vest (1999), ambasador al Romăniei in Australia (1999-2004), director Direcţia de Comunicare şi Diplomaţie Publică din MAE (octombrie 2004-mai 2005), director adjunct Direcţia Asia Pacific şi America Latină (mai 2005-octombrie 2006), ambasador al Romăniei in Mexic, Nicaragua şi El Salvador.
Prin Decretul nr. 551 din 1 decembrie 2000, a fost decorată de Emil Constantinescu, impreună cu Teodor Baconschi, in Ordinul Naţional Serviciul Credincios in grad de Cavaler. Din căte se vede, Manuela Vulpe avea toate temeiurile să se revolte citind in Romănia liberă că ar fi PSD-istă: "Ce ironie a soartei: tocmai eu să fiu acuzată de PSD-ism. Şi nu se intămplă asta pentru prima oară".
Manuela Vulpe nu e PSD-istă. E CDR-istă şi, mai nou, liberală. Nu intămplător ii scrie lui Dorin Marian:
"Imi vine să urlu găndindu-mă căte speranţe mi-am pus in guvernare
