Cum sa punem capat aiurelii politice, sistemului perfectionat de corupere, privilegiilor nemasurate, ierarhiilor nejustificate care caracterizeaza viata noastra sociala de cand ne-am redobandit libertatea? Prestigiul democratiei este in scadere. La randul ei, dezamagirea populara duce la tentatia totalitara. Multi pot fi ispititi de ideea ca numai un lider inzestrat cu autoritate si depline puteri ar putea pune capat dezordinii generalizate. Alt efect este selectia inversa: cei mai capabili, cei mai dinamici si cei mai cinstiti pleaca din tara, lasand terenul liber celor mai slabi si/sau mai arivisti. Rezerva, adevarat, este mare: apar mereu oameni capabili, inzestrati cu entuziasm. Dar faptul ca, pe de o parte, exista sute de profesori romani care predau in universitati americane si europene, iar, pe de alta, nici una din universitatile romanesti nu e clasificata intre primele cinci sute din lume este indeajuns de graitor.
Cu toate acestea, nici solutia totalitara, nici alte "solutii minune" nu vor reprezenta salvarea, dimpotriva. Pe harta politica mondiala statele totalitare sunt totodata si cele mai corupte. In jurul autoritatii supreme, concentrate in mainile unui "stapan" si al oligarhiei care-l inconjoara, se dezvolta de obicei un sistem de coruptie perfectionat si inatacabil, din ce in ce mai criminal. Asa-zisii "tirani luminati" sunt exceptii extraordinar de rare si tin mai mult de legenda. Exista experimentari pe care e preferabil sa nu le incerci.
Asa ca exista solutii partiale la criza prin care trecem, preconizate periodic. Ani de zile s-a cerut separarea puterilor in stat. Este o reforma care priveste, in primul rand, independenta justitiei fata de puterea administrativa. Nimeni nu poate spune ca un astfel de demers, care de altfel este unul din fundamentele statului modern, n-ar fi justificat. Cu toate acestea, daca justitia ramane sub putere
