Un studiu al Institutului de Politici Publice relevă probleme grave ale marilor oraşe româneştiîn ceea ce priveşte alimentarea cu apă,canalizarea,infrastructura şi salubritatea Municipiile Un studiu al Institutului de Politici Publice relevă probleme grave ale marilor oraşe româneştiîn ceea ce priveşte alimentarea cu apă,canalizarea,infrastructura şi salubritatea

Municipiile reşedinţă de judeţ sunt oraşe ale UE cu multe probleme de comunităţi de început de secol XX. Cel puţin aşa reiese dintr-un studiu al Institutului de Politici Publice (IPP) a cărui tematică vizează evaluarea serviciilor publice locale.

Preluând un model guvernamental britanic, specialiştii de la IPP au încercat să evalueze performanţele marilor oraşe din România în patru domenii-cheie ale serviciilor oferite de municipalităţi cetăţenilor, şi anume iluminat public, apă şi canal, salubrizare şi drumuri. Rezultatele surprind realitatea la nivelul anilor 2003-2005. O realitate deloc încurajatoare pentru contribuabil.

În 2005, la fel ca şi în 2003, unul din trei metri cubi de apă era pierdut în reţea. În unele municipii, situaţia este însă de-a dreptul deplorabilă. În Sibiu, Botoşani, Miercurea-Ciuc, Craiova sau Satu Mare, cetăţenii plătesc pierderi care egalează consumul lor real. Mai gravă este situaţia muncipiilor în care apele uzate nu sunt epurate.

Alături de mult-mediatizatul caz al Capitalei apar şi alte municipii precum Galaţi şi Brăila, care admit existenţa acestei probleme. Specialiştii IPP trag însă un semnal de alarmă. Ei spun că alături de aceste trei mari oraşe mai pot fi menţionate şi altele, însă administraţiile publice locale au refuzat să recunoască această problemă.

Mai mult de 50% din reţeaua de alimentare cu apă este realizată înaintea anului 1975 şi doar 77% din aleile reşedinţelor de judeţ beneficiau de iluminat public. În Craiova, Târgovişte s