Emilian Marcu Fiind un tip tolerant din fire (se pare ca asa sunt cei nascuti in zodia Balantei), accept, ce-i drept, cu strangere de inima si cu mare greutate, multe dintre hibele cu care au fost "inzestrati" semenii nostri. Le accept, cu credinta ca se vor indrepta odata cu trecerea anilor, ca isi vor respecta mai mult propriile persoane, respectandu-i astfel si pe cei cu care intra in contact. Si de cele mai multe ori nu m-am inselat. Stiu ca unele rautati sunt facute dintr-un anume instinct primar, chiar primitiv, un instinct ce functioneaza dupa niste reguli independente de vointa lor. Doua, insa, sunt relele pe care nu le accept sub nici o forma, cu toata disponibilitatea mea spre toleranta, oricat as vrea si de cate ori am posibilitatea le amendez.
Nu pot accepta hotia si violenta. Sunt relele cele mai rele, care de multe ori merg mana in mana, rele cu care, de regula, sunt pricopsiti oamenii cu o educatie precara.
Nu pot sa inteleg si pace cum un semen al nostru isi duce traiul, si de cele mai multe in huzur, folosind ceea ce a obtinut prin furt, prin jaf, prin deposedarea altuia sau altora de bunuri, valori etc., bunuri obtinute cu multa truda in ani grei de munca si de sacrificii. Ce bucurie poti avea cand o jefuiesti pe o batranica, ce ar putea sa-ti fie mama sau bunica, de cateva monede legate intr-un colt de batista, monede cu care trebuia sa-si cumpere o bucata de paine sau niste medicamente? Bizar mod de a-ti construi clipa de fericire pe disperarea altora!
Celalalt mod de comportare este la fel de nociv, de periculos (poate chiar mai periculos decat primul). Violenta, starea aceasta animalica, este etalata cu o anume infatuare, cu o anume superioritate fizica in diverse imprejurari. De cele mai multe ori, daca nu chiar de fiecare data, creeaza panica, groaza si teroare.
Nici nu a inceput bine noul campionat de fot