De luni după-amiază, credincioşii din România s-au înveşmântat în doliu. Clopotele bisericilor din toate colţurile ţării sună a jale. La Craiova, ca în toate marile oraşe, s-au rostit, la fiecare oră, rugăciuni de pomenire şi de odihnă a sufletului: s-a stins Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Locţiitor al Scaunului Cezareii Capadociei. De aproape două zile, clopotele bisericilor ortodoxe din România nu îşi mai opresc jelania. În aerul cernit, glasul tânguitor al câte unui părinte rosteşte necontenit rugăciuni. De pomenire, de iertare şi de odihnă a sufletului. La unison cu celelalte oraşe creştine, Craiova jeleşte şi ea. E drept, nu prin îmbulzeală la intrările locaşurilor sfinte, ci molcom, sfios şi respectuos, cu lumânări aprinse la fiecare ceas. Vestea trecerii în nefiinţă a Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a cutremurat pe olteni, în special pe aceia trecuţi de prima tinereţe, care au avut răbdarea să cunoască înalta personalitate ce a stat peste douăzeci de ani în fruntea Bisericii Române. Încă de luni, de la ceasurile înserării, când nefericita veste făcea înconjurul ţării, craiovenii şi-au părăsit casele şi au luat drumul bisericilor - fie din centrul oraşului, fie din cartiere. S-au închinat, s-au rugat şi au aprins lumânări, au vărsat lacrimi şi au rostit cuvinte alese în memoria celui dispărut. „A fost o mare personalitate a ortodoxiei româneşti. A înfăptuit nenumărate lucruri măreţe, pentru copii, pentru aşezămintele sociale, dar şi pentru creştinătate... A fost un om mare al acestei vremi şi trebuie să ne amintim de el cu respect... Dumnezeu să-l odihnească în pace!“, spunea ieri craioveanul Petre Cărăbineanu, în timp ce se închina, evident emoţionat, în faţa tabloului îndoliat al Patriarhului Teoctist. @N_P