Sistemul de pensii din România poate suporta mai bine îmbătrânirea populaţiei decât modelele din Suedia sau Franţa, potrivit unui studiu Allianz. Practic, însă, românii au printre cele mai mici pensii din Europa şi vor beneficia cu întârziere de sistemul privat de pensii. Studiul Allianz plasează România pe locul zece în Europa, din punctul de vedere al capacităţii de a face faţă la schimbările demografice ce vor afecta întreg continentul în următoarele decenii. S

Sistemul de pensii din România poate suporta mai bine îmbătrânirea populaţiei decât modelele din Suedia sau Franţa, potrivit unui studiu Allianz. Practic, însă, românii au printre cele mai mici pensii din Europa şi vor beneficia cu întârziere de sistemul privat de pensii.

Studiul Allianz plasează România pe locul zece în Europa, din punctul de vedere al capacităţii de a face faţă la schimbările demografice ce vor afecta întreg continentul în următoarele decenii. Sistemul autohton al pensiilor private obligatorii este, ce-i drept, cel mai nou din Europa. Dar acest lucru a fost posibil din cauza întârzierii foarte mari în implementarea lui. Primele contribuţii la pensiile facultative au fost strânse abia în această vară, iar primele adeziuni în sistemul obligatoriu vor fi strânse începând cu 17 septembrie a.c. Decalajul are însă şi o parte pozitivă: se pot evita greşelile făcute în alte ţări. Dacă sistemul va fi implementat „ca la carte“, românii vor avea pensii de până la 80% din salariul lunar al vieţii active.

Cehia a lansat primele pensii private acum mai bine de zece ani, în timp ce Ungaria a fost prima ţară din estul Europei care a implementat în 1998 un sistem obligatoriu cu conturi individuale. Cetăţenii Poloniei, Letoniei sau Cehiei beneficiază deja de pensii de circa 80% din câştigurile medii lunare din viaţa acti