Imediat după plecarea lui Ceauşescu, in Valea Jiuluis-au luat "măsuri de liniştire": controale, anchete, sancţiuni, evacuări şi un proces cu condamnări pentru infracţiuni de drept comun. Dacă in documentele Securităţii Valea Jiului e văzută in "negru", in documentelepartidului i se pregăteşteun "viitor luminos".
Imediat după plecarea lui Ceauşescu, in Valea Jiuluis-au luat "măsuri de liniştire": controale, anchete, sancţiuni, evacuări şi un proces cu condamnări pentru infracţiuni de drept comun. Dacă in documentele Securităţii Valea Jiului e văzută in "negru", in documentelepartidului i se pregăteşteun "viitor luminos".
Din secolul al XIX-lea incepănd, cănd sub administraţia Imperiului Habsburgic in Valea Jiului au fost colonizaţi mineri polonezi, nemţi şi cehi pentru a-i exploata cărbunele, viaţa a fost diferită aici. Munca in subteran - frica de accidente, lipsa de aer, claustrofobia, dependenţa "pe viaţă şi pe moarte" de actele celorlalţi componenţi ai echipei - au marcat şi viaţa comunităţilor din localităţile miniere. In anii regimului comunist, cănd industria extractivă este o prioritate a "revoluţiei industriale", iar munca brută şi in colectiv a minerului este elogiată propagandistic ca un model al "omului nou", Valea Jiului "infloreşte". Astfel că, in "regimul Ceauşescu", cantitatea de cărbune extrasă din zonă e de cinci ori mai mare decăt in 1938. In 1977, in zonă locuiau aproape 150.000 de oameni din care ceva mai puţin de o treime era angajată.
DETAŞAMENT DE FRUNTE AL PROLETARIATULUI. Căt de eficienţi sunt minerii sub raportul costuri şi beneficii ale cărbunelui extras din Valea Jiuluin-a fost in 1977 un indicator public. Faptul că locurile de muncă crescuseră şi că "detaşamentele muncitorilor" sporiseră peste noapte cu mulţimi de ţărani domina asupra indicatorilor economici. Salarizarea "oamenilor muncii"
