Televiziunile de folclor au apărut pe piaţa autohtonă ca răspuns la pasiunea românilor pentru muzica populară şi au devenit în scurt timp businessuri adevărate pentru cei care le-au lansat. Dacă majoritatea posturilor de televiziune din România se susţin din publicitate, canalele de muzică populară s-au bazat o bună perioadă de timp pe „contribuţiile“ provenite de la artişti şi casele lor de producţie. Primul post care a deschis nişa de folclor, Etno TV,

Televiziunile de folclor au apărut pe piaţa autohtonă ca răspuns la pasiunea românilor pentru muzica populară şi au devenit în scurt timp businessuri adevărate pentru cei care le-au lansat.

Dacă majoritatea posturilor de televiziune din România se susţin din publicitate, canalele de muzică populară s-au bazat o bună perioadă de timp pe „contribuţiile“ provenite de la artişti şi casele lor de producţie.

Primul post care a deschis nişa de folclor, Etno TV, a contat până în acest an pe veniturile încasate de la casele de producţie şi de la artişti, prin vânzarea spaţiului de emisie. „A fost foarte greu să îi convingem pe artişti să plătească pentru a apărea pe post. Ei trebuie să investească în imaginea lor pentru a ajunge cunoscuţi.

Dacă apari mai des, îţi creşte impactul pe piaţă şi lumea te cheamă la nunţi şi petreceri“, explică Manuela Dinu, directorul general al postului. Etno TV promovează în special artişti debutanţi. Şi pentru interpreţii consacraţi, de talia Irinei Loghin, casele de producţie trebuie să plătească apariţia pe post. Manuela Dinu susţine că în acest caz cântăreţii au un regim special şi beneficiază de mai multe apariţii TV.

Venituri suplimentare vin şi din taxa de retransmisie percepută firmelor mici şi medii de cablu. „Încasăm circa cinci cenţi pe abonat, uneori mai mult, d