Mai întâi, este prezentat în mare grabă la ştirile TV. Concluziile sunt greu de reţinut pentru că ştirea dinainte, cea în care o tânără de 18 ani, însărcinată în luna a opta, şi-a ucis iubitul care intenţiona s-o părăsească, este, cu adevărat, memorabilă... A doua zi, apare şi în ziare, însoţit de un grafic meschin şi un comentariu sec. Seara, un moderator TV, în criză de subiecte, improvizează o dezbatere cu doi-trei analişti care explică de ce Băsescu a pierdu

Mai întâi, este prezentat în mare grabă la ştirile TV. Concluziile sunt greu de reţinut pentru că ştirea dinainte, cea în care o tânără de 18 ani, însărcinată în luna a opta, şi-a ucis iubitul care intenţiona s-o părăsească, este, cu adevărat, memorabilă... A doua zi, apare şi în ziare, însoţit de un grafic meschin şi un comentariu sec. Seara, un moderator TV, în criză de subiecte, improvizează o dezbatere cu doi-trei analişti care explică de ce Băsescu a pierdut două procente şi cum a câştigat Becali un procent. Plictiseală. În următoarea zi, un editorialist, care avut răbdare să-l citească, va scrie un comentariu inutil. Dacă vreun partid de „buzunar“ nu trimite presei un comunicat în care să protesteze vehement faţă de această „manipulare“, atunci va fi dat uitării. Definitiv. Un sondaj în România trăieşte doar două-trei zile.

Barometrul de Opinie Publică al Fundaţiei Soros, un reper în radiografia societăţii româneşti, arată de ani buni că majoritatea românilor trăiesc prost şi că singura lor speranţă este că... „anul viitor, viaţa lor se va îmbunătăţi“. În fiecare sondaj, speranţa moare ultima... Nu am auzit vreodată ca guvernanţii să aibă insomnii pentru că majoritatea românilor au declarat că sunt nemulţumiţi (sau foarte nemulţumiţi) de activitatea Executivului, de lupta împotriva corupţiei sau de nivelul scăzut de trai. Nu am văzut până acum ca vreo autoritat