Două proiecte importante - reconstrucţia ecologică a Deltei şi Canalul Bîstroe - pun în umbră restul problemelor din regiune. Primul proiect a început cu entuziasm, însă a fost înecat Două proiecte importante - reconstrucţia ecologică a Deltei şi Canalul Bîstroe - pun în umbră restul problemelor din regiune. Primul proiect a început cu entuziasm, însă a fost înecat treptat de interesele concesionarilor, în timp ce al doilea continuă, sfidând acţiunile de lobby ale României.

Impactul îndiguirilor unor suprafeţe importante din Deltă cu scopul de a fi folosite pentru agricultură, înainte de 1989, a creat dezechilibre de care biologii s-au plâns atunci, se plâng şi astăzi. În lunca Dunării au fost scoase din circuitul natural, prin îndiguire, în jur de 450.000 ha din totalul de 540.000 ha de zonă inundabilă.

Îndiguirile şi deconectarea de la dinamica firească a Dunării au oferit oamenilor doar terenuri aride. Din acest motiv, în 1994 s-a iniţiat proiectul de restaurare ecologică a Deltei, numit ştiinţific renaturare. Operaţiunea a început cu elan, după ce Banca Mondială a avansat primii bani.

Organizatorii au strâns o mână de premii, proiectul fiind inedit, în sensul că a fost vorba de cea mai mare suprafaţă reconstruită ecologic de pe glob. Apoi, în 2004, proiectul s-a sistat. În cei 10 ani au fost duse la capăt patru proiecte de reconstrucţie. Este vorba despre incintele agricole abandonate de la Babina şi Cernovca, amenajarea piscicolă Popina II şi incinta agricolă Fortuna.

Concesionarii fac legea Cei care au făcut adesea presiuni pentru încetinirea reecologizării Deltei au fost concesionarii. "În cazul renaturării Deltei, problemele nu sunt cu localnicii, ci mai curând cu concesionarii. Ei îşi văd strict interesele, pentru că şi miza e destul de mare.

Ei obişnuiesc să cultive porumb, pe care nu-l culeg, îl lasă să se usuce şi