Carmen Acsinte - grafica, 32 de ani:
Care sint reperele tale stilistice?
Desenul este cel care a dat „nota“ compozitiilor mele de pina acum, chiar daca folosesc din plin culoarea; iar figurativul troneaza. Sint multe forme/fizionomii care dau impresia de juxtapunere. Gasesc ca este mult haos in ultimele mele lucrari pentru ca de la un privitor la altul rezulta povesti diferite. Sint compozitii care te obliga la imaginatie si la o anumita conexiune cu ceea ce tu, ca privitor, ai acumulat in timp si ma refer aici la imaginile vizuale, imaginile lecturii, imaginile emotionale. Mi-am format un stil, dar care cu siguranta se va modifica in timp.
Se stie ca arta a avut mai intotdeauna si o componenta sociala si politica, iar istoria sa a fost strins legata de aceea a stiintei, dar eu nu cred ca arta trebuie sa rezolve „problemele cetatii“, ci trebuie mai degraba sa fie o forma de „divertisment“, nu in sens peiorativ. Stiu ca azi se vorbeste mult de o arta angajata, care trebuie sa serveasca oamenilor, iar artistul sa fie o voce care sa combata si iar sa combata.
Ieri m-au „inspirat“ oamenii reflexivi, prinsi intr-o situatie ambigua, confuza; m-au mai inspirat situatiile care puteau fi speculate ironic... Azi, ar trebui sa fie cu totul si cu totul altceva…
Sint de gasit reperele artistice in muzee sau in ateliere?
La aceasta intrebare as vrea sa raspund altfel. Si anume, am sa va spun ce am vazut in seara din 26 spre 27 mai in cadrul evenimentului Noaptea alba a galeriilor. Am vazut o arta in continua intirziere, o arta conceptuala nesustinuta, multe clonari, compilatii, mult prea multa repetitie, fara a avea macar ifosul de boom. Imagini care nu comunicau si nu atacau din nici o parte. Pot cita o fraza din programul acestui eveniment: „exploratorii noptii albe a galeriilor vor descoperi sofisticate lucrari si instalatii
