Firmele din Romănia nu se bat in performanţe, ci pe favorurile statului
Firmele din Romănia nu se bat in performanţe, ci pe favorurile statului
Intrebare simplă, anul I la ASE: Căte autorităţi au voie să emită bani intr-un stat? Răspunsul: Numai banca centrală, numită şi autoritatea monetară.
Serios?! Dar bonurile de masă ce sunt? Nu tot bani? Chiar bani cu discount, dacă ne găndim că sunt scutite de la plata taxelor?!
In fine, n-ar trebui să ne pierdem vremea cu astfel de intrebări. E limpede că tichetele de masă sunt pseudomonedă. Enigma e doar de ce nu e deranjată BNR că mai emite şi altcineva bani.
Păi, fiindcă ea e responsabilă nu doar cu emisiunea, ci şi cu inflaţia. Iar bonurile de masă concentrează consumul in zona alimentelor şi a băuturilor nealcoolice, care au cea mai mare pondere in calculul inflaţiei.
Dacă oamenii s-ar abţine de la măncare ca să-şi cumpere aspirator şi televizor, n-ar fi bine. Ponderea electrocasnicelor s-ar mări şi acolo nu se pot emite tichete. Nu se pot controla indirect preţurile cu ajutorul rezervelor strategice. De asta se scumpesc toate celelalte, numai măncarea - nu.
Şi nu doar de asta stă pe loc preţul la măncare, ci şi fiindcă există hipermarketuri ori supermarketuri - intr-un cuvănt market-makers, cei care fac preţurile. Nici un butic nu-şi poate permite să văndă sub preţurile lor, fiindcă nu are putere de negociere cu furnizorii. E greu să convingi 100.000 de comercianţi că atunci cănd va sări preţul gazelor, e nevoie ca acela al alimentelor să stea pe loc - dar e altceva să găseşti inţelegere la cei mari. Mai bine să dispară cei mici, că oricum ne incurcă.
Dar poate că ne inşelăm. Poate că aşa e-n toată Europa Centrală şi de Est. Dacă Romănia, o piaţă cu 21,5 milioane de consumatori, are 500.000 de companii, Polonia, cu 38 de milio
