Eurodeputata socialistă Martine Roure, vicepreşedinta Parlamentului European, a denunţat, ieri, prevederile Tratatului de la Prüm, care a pus bazele sistemului comun de date personale

Eurodeputata socialistă Martine Roure, vicepreşedinta Parlamentului European, a denunţat, ieri, prevederile Tratatului de la Prüm, care a pus bazele sistemului comun de date personale în spaţiul european.

"A fost pregătit fără a se ţine cont de orice proces democratic", a afirmat Roure. Ea a atras atenţia că schimbul european de date personale riscă să se transforme într-un fel de Big Brother.

Îngrijorarea membrilor Parlamentului European are loc în contextul în care date, amprente digitale, structuri ADN, plăcuţe de înmatriculare ale maşinilor din cele 27 de state membre UE vor fi, de la începutul anului viitor, la dispoziţia Ministerelor de Interne din spaţiul comunitar. Proiectul se înscrie în cadrul eforturilor de combatere a criminalităţii organizate, imigraţiei ilegale şi terorismului în spaţiul european.

Până în urmă cu două luni, şapte state comunitare: Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda, Austria şi Spania au avut un sistem comun. Acesta a fost înfiinţat în 2005, în afara structurilor UE, prin semnarea Tratatului de la Prüm. La începutul lunii iunie, Consiliul miniştrilor de interne a decis extinderea acestui tratat la toate cele 27 de state membre ale UE.

Un tratat care sperie

Viitoarea bază de date europeană a ajuns şi în atenţia organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului. Philippe Hensmans, de la Amnesty International, a criticat lipsa de claritate a Tratatului de la Prüm. "Definiţia terorismului este prea vagă, iar acest lucru poate crea un precedent periculos, pentru că o serie de comportamente se pot încadra în acest termen", a subliniat Hensmans.

El a avertizat că furnizarea de informaţii despre persoa