Constantin Th. Ciobanu a creat la Oneşti înainte de 1989, în plin comunism, o zonă liberă de comunism - Colocviile anuale Zilele culturii călinesciene. Timp de douăzeci de ani (şi anume începând din 1969) la aceste colocvii au participat, venind de la Bucureşti, de la Cluj, de la Iaşi, de la Timişoara, din toate centrele culturale ale ţării, cei mai importanţi scriitori români, unii dintre ei aflaţi în dizgraţia regimului comunist. Problemele de organizare (şi de obţinere a acordului autorităţilor) erau imense, copleşitoare, de nerezolvat din punctul de vedere al altor intelectuali, care în locul lui Constantin Th. Ciobanu n-ar fi făcut decât să ridice excedaţi din umeri. Iată însă că profesorul de română din Oneşti, fiu de ţărani, firav la înfăţişare, dar cu un desen auster al figurii, mereu grav şi inspirând respect celor din jur, a reuşit să pună în mişcare zeci de instituţii, sute de personalităţi, mii de iubitori de cultură (profesori, ingineri, medici, avocaţi, elevi, studenţi), pentru a face să funcţioneze o suprainstituţie, a dialogului şi spiritului european, a independenţei de gândire şi profesionalismului (într-o perioadă de amatorism oficializat). Manifestările din cadrul Zilelor culturii călinesciene rămân de neuitat. Ele au favorizat dezvoltarea spiritului critic, circulaţia ideilor, cooperarea intelectuală, formarea unor noi generaţii de scriitori şi educarea publicului. Aceste manifestări continuă şi azi, în dispreţ faţă de dispreţul cu care oligarhia politico-financiară tratează cultura. Eroul organizării lor a rămas acelaşi Constantin Th. Ciobanu, puţin (aproape insesizabil) îmbătrânit, dar la fel de energic şi decis ca altădată.

Sobrul maestru de ceremonii al Zilelor culturii călinesciene de la Oneşti este şi un poet demn de interes, enigmatic, "singur şi pieziş" în peisajul poeziei române contemporane. A publicat mai multe volume de ver