Inca de la sfirsitul anilor '90 se vorbeste cu insistenta despre "sfirsitul hirtiei de celuloza", care s-ar dematerializa in "hirtia electronica" (e-paper), un gen de display de dimensiunea unei carti, cu un stilet care permite interactiunea cu texte transferate prin diferite medii, insa care ofera experienta unui palmtop Intr-una din seriile de conferinte (Lunch Lectures) care se desfasoara timp de 100 de zile, din iunie pina in septembrie, in cadrul proiectului Documenta 12 Magazines la Kassel, Simon Worthington (editorul revistei Mute din Londra) si Alessandro Ludovico (editorul revistei Neural din Bari) au pus in discutie supravietuirea industriei informatiei distribuite pe hirtie in raport cu informatia redata pe suport electronic cu ajutorul pixelilor.
Vorbind despre importanta redarii si consumarii informatiei pe hirtie, Alessandro Ludovico a sustinut ca persistenta "hirtiei" ar fi afectata de o dubla necesitate contradictorie, care ar tine atit de solicitarea actualizarii informatiei in timp real, cit si de evitarea dependentei de mijloacele electronice de comunicare, respectiv a decorporalizarii electronice a textului care aparea pe hirtie.
Inca de la sfirsitul anilor '90 se vorbeste cu insistenta despre "sfirsitul hirtiei de celuloza", care s-ar dematerializa in "hirtia electronica" (e-paper), un gen de display de dimensiunea unei carti, cu un stilet care permite interactiunea cu texte transferate prin diferite medii, insa care ofera experienta unui palmtop. Una dintre calitatile "hirtiei elecronice" ar fi reducerea spatiului din rafturile unei biblioteci analogice. In cazul proiectului pentru un "birou fara hirtii" (paperless office), caruia i s-a facut publicitate inca din anii '80, odata cu avintul industriei computerelor personale, aceasta calitate a fost, insa, imposibil de indeplinit. Promisiunea era aceea ca reducerea spatiului fizic ar fi