Pregătire obligatorie de la trei ani, admitere la liceu în clasa a X-a, excluderea testelor naţionale şi introducerea unui nou sistem de admitere, autonomia şcolilor sunt noutăţi din proiectul de reformă în învăţământ.

OLT. Cadrele didactice deja se întreabă cine este responsabil de pregătirea copilului pentru clasa I (la grupa pregătitoare), educatorul sau învăţătorul, dar şi cum vor fi motivaţi elevii, mai ales cei din mediile sărace, să nu renunţe la educaţie după ce au împlinit 16 ani. Îngrijorarea dascălilor nu priveşte, evident, doar pregătirea tinerilor pentru ce-i aşteaptă mai departe, ci mai ales posibilele efecte asupra numărului de posturi. Faptul că de la an la an sunt tot mai mulţi elevi care renunţă la şcoală după cele zece clase obligatorii (mulţi chiar înainte), chiar dacă pentru stimularea învăţării s-a lansat şi programul „Bani de liceu“, alimentează temerea cadrelor didactice că vor rămâne fără loc de muncă dacă scade numărul elevilor, având în vedere că sunt puţini profesori care vor să-şi demonstreze competenţa indiferent de unitatea şcolară.

Inspectorul şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, prof. Gabriel Savu, declară că, deşi în mod normal trecerea la un nou sistem nu se realizează brusc, ci se aşteaptă terminarea unui ciclu, aşa cum spune Legea învăţământului în vigoare, momentul ales este propice. „Este un moment potrivit, deoarece s-a ajuns, în licee, la o schimbare de generaţie la nivel local, aşa că lucrurile s-ar regla în mod natural. Pe de altă parte, ne confruntăm cu o lipsă de cadre didactice calificate şi, la urma urmei, dacă începe descentralizarea învăţământului, e mai corect ca selecţia de personal să se facă la şcoală“, a declarat Savu.

Tot mai mulţi profesori părăsesc sistemul

Deşi solicitarea de posturi în învăţământ se poate aprecia că este mare, judecând după număr