Declaratiile facute de ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului dupa intalnirea cu reprezentantii celor patru federatii sindicale din invatamant, indeosebi cele privind obligativitatea gradinitei de la trei ani, au pus pe jar pe toata lumea. Parintii au inceput sa comenteze si, pe buna dreptate, sa se intrebe unde sa-si trimita copiii cand invatamantul prescolar se confrunta cu o criza de locuri fara precedent in perioada de dupa 1989. Pentru ca ministrul Cristian Adomnitei nu s-a priceput foarte tare sa explice cum este treaba cu obligativitatea, ieri a incercat sa "dreaga busuiocul" si sa dea inapoi. Practic, nu se pune problema ca cei mici sa mearga la gradinita de la varsta de trei ani chiar de la toamna, ci abia peste zece ani. Adica peste perioada considerata rezonabila si in care sa se poata rezolva problema crizei acute de spatii existente in prezent la nivelul invatamantului prescolar. Trebuie sa reamintim ca doar la nivelul Capitalei exista un deficit de aproape 10.000 de locuri in gradinite, care ar fi fost si mai mare avand in vedere ca grupele formate pentru anul scolar 2007-2008 vor fi deja supraaglomerate.

"Poate ca nu s-a explicat suficient de mult. Noi facem un proiect care sa vizeze urmatorii zece ani din momentul in care va intra in vigoare legea dupa ce va fi votata in Parlament, adica finele acestui an sau inceputul lui 2008. In zece ani, o sa avem toata infrastructura realizata ca, pana in 2018, toti copiii sa poata frecventa o gradinita, deci sa fie locuri suficiente. In general, peste tot in Europa toti copiii merg la gradinita, deci nu sunt lasati in grija bunicilor sau a diverselor persoane angajate. Studiile arata, fara echivoc, ca cei care merg la gradinita sunt mult mai sociabili, au aptitudini mai dezvoltate, se pot adapta unui program, povestesc desenele animate sau spun o poveste mult mai usor decat cei care stau