Prima parte din calvarul indurat de Teodor Briscan, imediat dupa ce si-a dat demisia din Partidul Comunist, in 1982, a fost prezentata in editia de ieri a ziarului. Pana in acel moment, el fusese un soldat disciplinat al partidului, angajat la Electroaparataj. Dupa cateva incercari de a-l convinge sa se razgandeasca, Teodor Briscan a fost exclus din partid si retrogradat la locul de munca, devenind simplu muncitor. Timp de patru ani, Briscan a trimis numeroase de scrisori lui Nicolae Ceausescu, unor inalti demnitari comunisti, ziare si reviste, fara a primi vreun raspuns.
"Eu am avut curajul «nebun» de a scrie despre lipsurile in care se zbatea poporul roman, in timpul dictaturii comuniste. Am scris in acele scrisori despre niste lucruri atat de banale incat iti vine sa te intrebi de ce le-am mai scris, din moment ce le stia toata lumea. Toate lucrurile pe care le-am scris, par atat de banale tocmai pentru ca erau necesare in fiecare zi, erau atat de vitale incat nu ar fi trebuit sa lipseasca din viata noastra zilnica, pentru a duce un trai decent. Prin acele scrisori banale eu am facut un apel general la ratiune atat pentru conducatori cat si pentru condusi; am dat un semnal de avertisment, am dat o lupta solitara pentru democratie", spune fostul disident.
In 1987, a reusit sa trimita, simultan, 57 de scrisori la "Europa libera", care i-a dedicat o serie de emisiuni: "Doamnelor si domnilor, bine v-am gasit la programul nostru dedicat actualitatii romanesti. Viata de fiecare zi, in ultimii ani mai ales, a devenit aceeasi povara umilitoare, aceeasi agresiune de neinteles… Unui astfel de «just» care protesteaza ii dedicam emisiunea de fata. Se numeste Teodor Briscan…". Aceste cuvinte au putut fi auzite intr-o dimineata de ianuarie 1987 pe undele cunoscutului post de radio. Din acest moment, Securitatea intra pe fir. Briscan a fost arestat in martie
