Zilele acestea, presa romaneasca a scris enorm despre Biserica Ortodoxa Romana. Era firesc intr-un astfel de context si cu aceasta ocazie exceptionala a mortii Patriarhului. Multe texte insa au scos la iveala un element foarte important: increngatura incredibila care exista intre cei care conduc BOR si lumea politica romaneasca. Daca privim cu atentie tari precum Romania, Polonia si, mai nou, Rusia, putem observa o revenire in forta a implicarii bisericii in jocurile pe care le face statul, supranumit de ceva vreme stat laic.
Recent, in Rusia a avut loc o discutie aprinsa legata de implicarea bisericii in treburile statului. Zece academicieni, in frunte cu faimosii oameni de stiinta Jores Alferov si Vitaliy Ginzburg, ambii laureati ai Premiului Nobel pentru fizica, s-au adresat presedintelui rus cu rugamintea de a stopa "clericalizarea societatii ruse". Imediat insa a aparut o "replica", o contrareactie, din partea organizatiei ortodoxe Soborul popular, care l-a dat in judecata pe Vitaliy Ginzburg, principalul "vinovat" al cererii, pe motivul ca instiga "la vrajba nationala".
Toata povestea a inceput in momentul in care s-a incercat introducerea in scoli a unei noi materii de studiu, Bazele culturii ortodoxe. Cei care au reactionat mai intai au fost membrii comisiei parlamentare pe problemele dezvoltarii regionale, care au atras atentia asupra modului in care "clericalismul patrunde si influenteaza sub diverse forme structurile statului laic". Presedintele comisiei, V. Glazacev, a facut un raport in care condamna "implicarea activa a bisericii in treburile statului in loc sa-si vada de treburile ei". In sustinerea lui a venit grupul de academicieni, care a condamnat si el "amestecul Bisericii in treburile statului ca fiind o incalcare a Constitutiei statului", Constitutie ce proclama explicit principiul separarii dintre Biserica si stat. Vitaliy
