In 1961, John F. Kennedy, preşedintele SUA, işi propunea să facă posibilă aterizarea unui om pe Lună. A fi primul pe Lună devenise o chestiune de măndrie naţională. Deoarece Uniunea Sovietică intrecuse America cu prima lansare a unui satelit şi primul om in spaţiu.
In 1961, John F. Kennedy, preşedintele SUA, işi propunea să facă posibilă aterizarea unui om pe Lună. A fi primul pe Lună devenise o chestiune de măndrie naţională. Deoarece Uniunea Sovietică intrecuse America cu prima lansare a unui satelit şi primul om in spaţiu.
Astăzi este ziua de naştere a celui cunoscut ca fiind primul om care a călcat pe Lună: americanul Neil Alden Armstrong. In cadrul misiunii Apollo-11, nava spaţială Columbia a efectuat zborul intre 16 şi 24 iulie 1969, avănd echipajul compus din: Neil A. Armstrong - comandantul misiunii, Michael Collins - pilotul modulului de serviciu, Edwin E. (Buzz) Aldrin Jr - pilotul modulului lunar Eagle. Misiunea a durat 195 ore (8 zile) 18 minute 35 secunde, iar staţionarea pe Lună a durat 21 ore 36 minute 21 secunde. Activitatea extravehiculară a durat 2 ore 36 minute 21 secunde.
Cănd Armstrong a coborăt pe Lună, primele lui cuvinte au fost: "Un pas mic pentru mine, un salt uriaş pentru omenire". Mai puţin cunoscute sunt cuvintele spuse de el la sosirea pe Pămănt. Ar fi spus: "Mult noroc, domnule Gretzky", iar intreaga lume ar fi rămas nelămurită: Neil a trădat, a trecut de partea ruşilor, un mesaj secret etc. Armstrong ar fi lămurit totul: "Acum, că domnul Gretzky a murit, pot să vă ofer explicaţia. Cănd eram copil, vecinii noştri erau familia Gretzky. Intr-o zi, pe cănd mă jucam pe sub geamul lor, am auzit-o pe doamna Gretzky, care urla enervată la soţ: «Sex oral vrei? O să fac sex oral cănd o ajunge băieţelul vecinilor pe Lună!»". Unii jură că e o anecdotă reu-şită, alţii susţin că e adevărul gol-goluţ.
In 1961, John F. Kenn
