Până acum, niciodată aceste păsări migratoare nu au plecat spre locul de iernat înainte de 15 august După ce canicula a bântuit România atâtea săptămâni, berzele au început să se

Până acum, niciodată aceste păsări migratoare nu au plecat spre locul de iernat înainte de 15 august

După ce canicula a bântuit România atâtea săptămâni, berzele au început să se pregătească de plecare mai curând decât le stă în obicei.

Păsările migratoare de la noi pleacă toamna spre ţările calde şi, pentru a străbate distanţa pe care trebuie să o parcurgă până la locul de iernat, ele au nevoie de zeci de zile de zbor. Abia după sărbătoarea "Adormirii Maicii Domnului", pe 15 august, în mod tradiţional, berzele încep să-şi ia zborul, dar anul acesta "îşi fac bagajele" mai devreme.

Motivul plecării precipitate este lipsa de hrană, întrucât principalul lor habitat s-a uscat complet, iar berzele au rămas fără locurile umede şi mlăştinoase de unde îşi adunau mâncarea. Berzele din sudul ţării au fost văzute strângându-se în cârduri, dând ocol cuiburilor în zbor, semne clare, care atestă faptul că se pregătesc de drum lung. Plecările şi sosirile berzelor, ca de altfel ale tuturor păsărilor migratoare, sunt determinate de condiţiile de climă, de posibilităţile de hrănire şi dezvoltarea vegetaţiei.

Vrăbiile din Europa cad pe stradă de sete şi de foame

În majoritatea oraşelor din Europa nu există amenajări speciale pentru păsăretul care se încumetă să trăiască în zonele urbane. Dintre cele câteva specii care s-au adaptat zgomotelor şi poluării din oraşe, vrăbiuţele sunt cele mai afectate de secetă.

Principalul motiv: lipsa de apă şi de hrană. Micile păsări zboară toată ziua încercând să descopere câte un loc "binecuvântat" de unde pot bea apa care curge din aparatele de aer condiţionat, dar în general găsesc rar câte un ochi de apă, întrucât suprafeţele