- Social - nr. 151 / 6 August, 2007 O tara intreaga, de la vladica pana la opinca, cum se spune in popor, alaturi fiindu-i toata lumea ortodoxa, a condus, ieri, pe ultimul drum, pe Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. In mesajele lor, la sedinta comemorativa a Sfantului Sinod Permanent al BOR, reprezentantii bisericilor surori, ai celorlalte culte, inaltii demnitari romani au subliniat personalitatea de exceptie, iubirea de oameni, simplitatea mareata, modestia inteleapta si ca dar ales, cucernicia si echilibrul, devotamentul real, toate manifestate in lucrarea Intaiuluistatator al BOR, timp de 21 de ani daruit trudei si rugaciunii pentru buna intelegere, pentru propovaduirea cuvantului dumnezeiesc in vremuri tot mai grele, si atunci cand mandria si demnitatea nationala erau spulberate, si cand, intr-o noua si firava democratie postdecembrista, se confirmau cuvintele cronicarului despre omul aflat sub vremi. A fost speranta si lumina, pretuit de intregul popor, model de slujire a credintei si a fiintei neamului, inima larga, rabdator, prietenos si respectuos cu toti. A purtat, cu demnitate, pe umeri soarta ortodoxiei romane sub toate stihiile si hulirile politice si a stiut sa-si implineasca, prin echilibru, cu mari chiverniseli, datoria sa. Prin lucrarea divina, inconjurat de dragoste, Patriarhul luminat si popular a condus, neclintit, corabia Bisericii Ortodoxe Romane. Credincios dialogului intre civilizatii, culturi si biserici, personalitate marcanta si distincta, a militat, deopotriva, pentru mentinerea unitatii bisericesti, dar si pentru o apropiere, in aceeasi afectiune parinteasca fata de toti, prin promovarea dialogului teologic, fiind un model de conducator spiritual in aceasta "Gradina a Maicii Domnului", cum numea Romania Papa Ioan Paul al II-lea, cu ocazia vizitei la Bucuresti, la invitatia Prea Fericitului Parinte Teoc