Lumea nebună in care trăim, unde opinia publică este zilnic intoxicată şi manipulată să creadă in marile revelaţii şi adevăruri pe care le-ar furniza arhivele fostei Securităţi, este tărămul ideal pentru speculaţii, fie ele oricăt de fantasmagorice.Lumea nebună in care trăim, unde opinia publică este zilnic intoxicată şi manipulată să creadă in marile revelaţii şi adevăruri pe care le-ar furniza arhivele fostei Securităţi, este tărămul ideal pentru speculaţii, fie ele oricăt de fantasmagorice. Plătită să se joace cu viaţa oamenilor, să fabrice eroi sau "bandiţi" după trebuinţă, serviciile secrete ale fostului regim comunist, "recondiţionate" după 1990, i-au marcat destinul lui Constantin Dobre, liderul grevei din august 1977. In anii â80 a fost trimis la cursurile Academiei Ştefan Gheorghiu, care pregătea activişti de partid. In 1990 a fost numit casier al ambasadei Romăniei de la Londra. Puţina credibilitate de care se mai bucură astăzi Constantin Dobre in chiar locul unde a fost erou acum trei decenii pare să fie un argument că manevrele de compromitere puse la cale de fosta Securitate au avut succes. Moartea lui Gheorghe Maniliuc, considerat al doilea după Dobre, a alimentat la răndul ei speculaţiile.
"Minerii sunt o forţă numai impreună", spune toată lumea la Petroşani. Astăzi este dificil de stabilit cu exactitate ceva legat de organizarea grevei. Unii dintre patricipanţi au rămas cu impresia că in zilele protestului unele mişcări ale minerilor n-au fost tocmai spontane, printre ei existănd oameni care le spuneau ce şi cum să facă.
De pildă, Victor Apostu, inginer-şef la Mina Aninoasa in timpul grevei, nici acum nu crede că evenimentele au evoluat spontan, ci că minerii au fost organizaţi: "Am auzit că schimburile au fost intoarse de nişte muncitori de la Lupeni, spune astăzi domnia sa, care erau organizaţi ca să menţină trează aten
