Seceta excesiva inregistrata in aceasta perioada, caracterizata prin lipsa precipitatiilor, temperaturi foarte ridicate si o umiditate relativa a aerului extrem de scazuta, are repercusiuni severe asupra agriculturii. Conform determinarilor, cea mai cumplita zi cu care ne-am confruntat in aceasta vara, cel putin pina acum, a fost 26 iulie, cind in Insula Mare au fost inregistrate ^43 grade Celsius si un indice de confort mult peste limita. Ingrijorator este ca toate aceste fenomene extreme provoaca mutatii si modificari atit in biologia plantelor, cit si a daunatorilor, cu consecinte greu de evaluat pentru sanatatea culturilor agricole, a animalelor, a omului, a ecosistemelor si a mediului inconjurator.
Cercetatorii care se preocupa cu previziunile privind viitorul omenirii, sustin ca o scadere a concentratiei de oxigen din aer cu 3-4 procente si o incalzire a temperaturilor cu citeva grade, exact ce se preconizeaza ca se va intimpla in maxim 50-60 de ani, va produce mutatii genetice agresive asupra plantelor si insectelor.
Ei avertizeaza ca bioinvazia agentilor de daunare (boli, daunatori, buruieni) va avea o intensitate fara precedent, ceea ce va crea mari probleme agricultorilor. Iar ca cercetatorii au dreptate si ca avertismentele lor sint reale, o demonstreaza din plin atacurile extrem de virulente, dar si atipice, de boli si daunatori, cu care fermierii braileni s-au confruntat in ultimii trei ani. Anul acesta problemele au aparut inca din primavara si s-au acutizat direct proportional cu cresterea temperaturilor.
Atacuri atipice si extrem de virulente
Inca din primavara, fitosanitarii braileni au intrat in alerta. Comportamentul total nespecific al ratisoarei porumbului, care a atacat culturile de cereale paioase pina in luna mai, dar si atacul total surprinzator produs de gindacul pamintiu la
