Atenţia băncilor comerciale este orientată spre localităţile cu populaţie numeroasă, acolo unde şi salariile sunt peste media naţională În ciuda riscului valutar, bucureştenii

Atenţia băncilor comerciale este orientată spre localităţile cu populaţie numeroasă, acolo unde şi salariile sunt peste media naţională

În ciuda riscului valutar, bucureştenii solicită finanţări bancare în euro, dolari sau monede exotice. La polul opus, restul ţării se orientează, în general, spre creditele în lei, în ciuda faptului că acestea au un cost mai ridicat decât cele în valută.

Din toată populaţia ţării, cele mai multe persoane care acceptă riscul valutar atunci când solicită un credit sunt din Bucureşti. Cele mai recente date publicate de Banca Naţională a României arată faptul că soldul împrumuturilor în valută ale populaţiei din Capitală sunt cu 30% mai mari decât cele în lei. Astfel, la sfârşitul lunii mai, creditele în lei erau de aproximativ 5,3 miliarde de lei. În scchimb, împrumuturile în valută s-au apropiat de 2,2 miliarde de euro, adică echivalentul a 6,97 miliarde de lei.

Tot în Bucureşti, în perioada mai 2006 - mai 2007, volumul creditelor în valută a crescut de două ori mai repede decât cel în lei. Astfel, bucureştenii au ajuns să deţină peste o treime din soldul finanţărilor în valută acordate populaţiei întregii ţări. Iar cei care au avut de achitat rate în valută au avut de câştigat din aprecierea monedei naţionale - aproape opt procente comparativ cu euro şi 12 procente faţă de dolar.

Totuşi, în cazul unui scenariu pesimist privind evoluţia cursului de schimb, moneda naţională s-ar putea deprecia până la 3,60 lei/euro şi aproape 2,80 lei/dolar, adică rate mai mari decât cele din mai 2006.

Oraşele mari, motorul creditării populaţiei

Pentru comparaţie, în judeţele Cluj şi Timiş, soldul total al creditelor în valută acorda