Leacul de sambata.
Draga redactie "Formula As",
Sunt si eu unul din numerosii anonimi, membri ai marii familii pe care ati realizat-o prin munca de suflet pe care o faceti. De-a lungul anilor, de cand va citesc, am realizat ca persoanele pe care le-am intalnit si va iubeau erau toti oameni de-o frumusete morala si crestina care te faceau mandru sa le comunici ca nici tu nu poti lasa saptamana sa treaca, fara "leacul de sambata" - "Formula As". Pentru mine, el apare, ce-i drept, abia luni, pentru ca m-am mutat din Bucuresti, inapoi, acasa, intr-un sat de langa Timisoara.
Sunt o multime de lucruri pe care cu mult respect indraznesc sa vi le sugerez, in speranta ca ar putea veni tot de la domniile voastre, prin munca de misionari pe care o faceti. De-a lungul anilor ne-ati facut cunostinta cu marii duhovnici pe care-i avem, ba chiar poate prin dvs., manastirile au fost invadate de mireni care cauta calea, adevarul si viata. Osteneala, si de o parte, si de alta, a fost de mare folos, spun din experienta.
Indraznesc sa intreb cu smerenie si plecaciune: oare sfintii parinti, care oricum si-au pierdut linistea din cauza noastra, a celor din lumea larga, care-i asaltam prin pelerinaje si vesnice rugaminti de ajutor, pe care numai binecuvantarea dumnealor ni le pot aduce, oare nu ar putea, din cand in cand, sa trimita randuri de lumina pentru noi, pe adresa dvs.? Am avut intamplator ocazia sa-l ascult la radio pe Parintele Arsenie Papacioc, vorbind despre femeie, femeia de azi, si din starea de deznadejde si lipsa de orizont in care ma aflam, am simtit ca daca dansul are incredere si nadejde si motive sa ne reabiliteze, poate ca nu trebuie sa mai fiu chiar atat de trista.
Sunt atatea teme de actualitate care asteapta o raza de lumina prin noianul de ispite contemporane: copilul de azi, barbatul, cam absent, si din biserica, si din familie
