Politehnica Iasi a invins Universitatea Craiova datorita plusului de determinare si a schimbarii din mers a sistemului de joc Exploatind la maximum atuul de baza pe care-l are la dispozitie, forta grupului, Politehnica Iasi a reusit simbata, in Copou, sa treaca de Universitatea Craiova si sa repare repede impresia lasata de prestatia modesta de la Timisoara. Chiar daca jocul a stat in cumpana pina in ultimul minut, succesul moldovenilor este logic, justetea acestuia nefiind contestata nici macar de patronul, ori antrenorul oaspetilor.

Daca ieri ne-am referit la filmul jocului si amanuntele de culise, astazi, conform obiceiului, ne vom apleca asupra laturii tactice. La start, nu au existat surprize mari fata de elementele prognozate. Poli a renuntat la "4-2-3-1"-ul de la Timisoara, trecind la "4-4-2", in formula de inceput fiind preferat Ilie in locul lui Kalai, pentru reducerea pericolului de lipsa de omogenitate, in conditiile in care deja alti doi fundasi noi au fost titulari. Oaspetii au mizat pe "3-4-3"-ul cu care au rulat si in prima runda, Tanasa, nerecuperat, lasind locul lui Baird. Puse in oglinda, cele doua module au generat multe dueluri unu la unu, atit in zonele laterale (Homei - Wobay, L. Munteanu - Costea, Miclea - Rose, Sfirlea - Dananae) cit si in partea centrala a terenului (Mijin - Prepelita, Naidin - Gargalie). In conditiile in care la mijloc, in ciuda faptului ca "turnanta" gazdelor, Naidin - Mijin, a intrat mai greu in joc, a existat un relativ echilibru, momentele ceva mai periculoase au fost generate de fazele in care Wobay il depasea pe Homei, ori de infiltrarile in zona centrala a lui Costea. Antrenorul Politehnicii, Ionut Popa, nu a asteptat decit pina la jumatatea primei reprize pentru a incerca sa schimbe cursul partidei, tehnicianul iesean trimitindu-l pe Miclea pe flancul sting si alunecindu-l pe Silvasan pe dreapta, Bilba raminind