Decizia Uniunii Europene de a distruge peste 200.000 de hectare de vii care produc vin de masa intampina numeroase nemultumiri si contestatii, mai ales din partea Frantei, cea mai mare producatoare de vinuri la nivel mondial.
Planul urmareste reducerea productiei de vin de slaba calitate si liberalizarea pietei de profil, in conditiile unei concurente tot mai acerbe cu importurile din Australia, Statele Unite ale Americii si America de Sud, informeaza International Herald Tribune.
Masura vine ca urmare a constatarii Comisiei Europene potrivit careia preturile la vin au scazut cu peste 25% intre 2004 si 2006. De aceea, oficialii UE doresc imbunatatirea calitatii vinului produs de tarile membre si eliminarea viilor hibride prin inlocuirea acestora cu vita nobila. Specialistii prevad ca fara aceasta masura, situatia productiei de vin din Uniunea Europeana s-ar inrautati iremediabil.
Astfel, nivelul productiei de vin a uneia dintre cele mai cunoscute regiuni viticole la nivel mondial, Languedoc Roussillon, ar putea sa scada in urmatorii doi cu peste 38%. Alte mari regiuni viticole care ar putea suferi pierderi similare sunt Abruzzo, in Italia si Castilla-La Mancha, in Spania. In aces ritm, surplusul de productie de vin ar putea ajunge, pana in 2011-2012, la 24,8 milioane de hectolitri, ceea ce echivaleaza cu 13,9% din totalul inregistrat la nivelul continentului.
Comisia Europeana planuieste sa cheltuiasca intre 1-1,37 miliarde de euro, in perioada 2008-2013, pentru a-i convinge pe micii viticultori sa renunte la cultivarea de vii hibride. Acestia pot primi subventii agricole pentru ingrijirea terenurilor cultivate, insa nu vor beneficia de niciun ajutor banesc pentru procesul de distilare. In aces mod, oficialii UE incearca sa-i faca pe viticultori sa renunte la surplusul de productie, transformandu-l in alcool pentru bauturile spirtoase sau pe
