- Diverse - nr. 152 / 7 August, 2007 Revenind la concretetea lucrurilor, dincolo de principiile filosofice si religioase, vom prezenta in continuare serialul destinat problematicii puterii cu alte exemple edificatoare si convingatoare asupra acestei proportii divine (analizate in articolul anterior), exprimata prin acest numar magic si divin care este phi, ceea ce demonstreaza ca in univers nimic nu este intamplator si ca totul este supus necesitatii sensului si devenirii. Spre exemplu, in muzica, in sonatele lui Mozart, in Simfonia a V-a lui Beethoven, precum si in calculul efectuat de Stradivarius pentru a determina locul exact al fantelor in forma de "f" ale celebrelor sale viori. Cu mult inainte, in antichitate, unul dintre cei mai mari initiati, Pitagora, si unii dintre elevii sai, au observat ca raporturile si legile armoniei muzicale pot fi redate prin numere, celelalte lucruri fiind facute dupa asemanarea numerelor, acestea devenind in optica pitagoreicilor lucrul cel mai de seama din univers, acesta reducandu-se la numar si armonie. Intr-un asemenea context, atat la Pitagora cat si la cel mai de seama elev al sau, Platon, numarul indeplineste rolul de principiu. In figurile geometrice cum ar fi pentagrama, steaua cu cinci colturi, care se suprapune cu imaginea omului vitruvian a lui Da Vinci, fiind sinonima cu steaua microcosmosului (omul formand un astru cu cinci colturi), sau steaua de foc (avand litera "G" inscrisa in ea), este tot un simbol magic si divin cu multiple semnificatii, dupa cum s-a putut observa. Se pune legitima intrebare, de ce?, si mai ales cine a organizat in acest mod universul? Raspunsul poate fi usor intuit, fiind emergent caracterului supranatural al Celui care a creat si organizat aceasta realitate cunoscuta si necunoscuta ratiunii umane, lumea inconjuratoare constituindu-se intr-un argument puternic si edificator mult mai convingat