Luigi Estero, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Italiei la Bucureşti, a reacţionat după articolul „Statul italian a răpit 4 copii români”, publicat luni, de Gândul. Dl. Estero consideră că „nu a fost vorba de o adopţie internaţională”, întrucât în speţă s-a aplicat „legislaţia italiană, care în mod evident ţine cont de obligaţiile ce derivă din dreptul internaţional”.

Reamintim că e vorba de 4 fraţi minori, cetăţeni români, care au fost luaţi de autorităţile italiene de lângă mama lor, în anul 2005. În prezent, trei dintre aceştia sunt pe cale de a fi adoptaţi de trei familii italiene. Procesul de decădere a mamei din drepturile parentale şi încredinţarea copiilor spre adopţie s-au realizat fără ca autorităţile italiene să înştiinţeze măcar autorităţile române. Acestea din urmă s-au sesizat în urma reclamaţiilor mamei şi ale bunicii copiilor din partea mamei.

România a expediat numeroase adrese către autorităţile competente italiene, cerând repatrierea copiilor, în vederea încredinţării lor bunicii materne, care „prezintă condiţiile materiale, garanţiile morale cât şi cadrul afectiv optim necesar creşterii şi educării minorilor”.

Autorităţile de la Bucureşti au subliniat că „adopţia internaţională a unui copil având cetăţenia română nu se poate încuviinţa decât în cazul în care adoptatorul are calitatea de bunic al acestuia, iar în ceea ce priveşte adoptabilitatea copiilor de naţionalitate română, aceasta se poate declara în temeiul legislaţiei române”. Răspunsul statului italian a venit abia după 2 ani de zile de la primele sesizări şi nu face decât să constate situaţia existentă. În rezumat: „Copiii sunt ca şi adoptaţi, la revedere!”.

În pofida evidenţelor, însărcinatul cu afaceri al Italiei conchide că „Italia şi România au demarat de mult timp o foarte strânsă colaborare în materie de protecţie a minorilor, cu scopul de a rezolva situa