intre 1 ianuarie 2003 si 1 aprilie 2004, asezamintele monahale si 20 de parohii din Tara Vrancei au primit peste 30 de hectare de padure pe unitate de cult u padurile au fost date la un loc, iar parohiile le-au cedat Episcopiei, care cistiga bine din exploatarea lor u inainte de 1945, parohiile nu figurau cu paduri in documentele vremii u artizanul intrarii Episcopiei pe piata lemnului a fost
consilierul juridic eparhial, pr. Nicolae Popescu u fostul protopop Ionel Ene spune ca nu stie nimicEpiscopia Buzaului si Vrancei a intrat in afaceri cu paduri
Muntii Vrancei au ajuns, pentru prima data in istoria acestui tinut, in stapinirea si administrarea Episcopiei Buzaului si Vrancei. Intre 2003 si 2004, Episcopia a intrat in posesia unui munte din comuna Nistoresti. Nu mai putin de 725 de hectare au fost puse la dispozitia Episcopiei printr-un plan pus in practica de consilierul juridic eparhial, pr.
Nicolae Popescu, unul din cei mai controversati functionari ai Episcopiei, demis de preotii vrinceni in 1989, dar revenit in administratia Episcopiei in 1990.
Potrivit documentelor Comisiei Judetene pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate, din aceasta suprafata, 537 de hectare au fost revendicate in numele a 20 de parohii, care au fost folosite doar cu numele pentru ca padurea este administrata astazi de Episcopie, doar citiva preoti refuzind vremelnic sa cedeze padurea.
"Ei au cerut mai multa padure, dar nu puteau face dovada pentru suprafetele pe care le doreau. Intre preotii nostri si pr. Popescu de la Episcopie s-a semnat un protocol prin care padurea era data in administrarea Episcopiei Buzaului.
Stiu ca aproape toti preotii au semnat cu exceptia, daca nu ma insel, a preotului Fanica Aga din Nistoresti si a preotului din Spulber", ne-a spus Lazar Stan, secretarul comunei Nistoresti.
La scurt ti
