Basescu este primul presedinte roman care incearca sa se apropie de ungurii autohtoni pornind de la cei mai duri si mai rebeli dintre ei: secuii. La a treia vizita facuta in judetele Harghita si Covasna, Traian Basescu a spus chiar ca vrea sa invete cateva cuvinte maghiare pentru a putea sa le faca urari de sarbatori chiar in ungureste acestor oameni care sunt mentionati in cronici istorice inca din secolul al X-lea ca locuitori ai Tinutului Secuiesc.
Nascut si crescut intr-o zona multietnica, populata de rusi, turci, bulgari, aromani, lipoveni, tatari, greci, evrei, Basescu se duce in secuime fara prejudecati. Obisnuit cu "alogenii", nu-i priveste ca pe niste intrusi, nu-i ia de sus si, mai ales, nu vrea sa le dea lectii. Dincolo de naturaletea cu care sta de vorba cu ei, seful statului are, desigur, interesul sa-i castige de partea sa peste capul formatiunilor politice maghiare si chiar in ciuda UDMR. Mai mult de jumatate din electoratul maghiar traieste in secuime, iar Traian Basescu s-a convins la referendum cat de important este sa aiba o legatura directa cu acesta. Circa 75 la suta din unguri au votat la referendum pentru Basescu, impotrivindu-se astfel recomandarilor oficiale ale UDMR.
Discursul presedintelui a functionat si in secuime, dupa acelasi model ca in restul tarii, fiindca elita politica de limba maghiara are aceleasi pacate ca si cea romaneasca: imburghezita prin trafic de influenta la limita legalitatii, cultivand o clientela similara de "baieti destepti", dar mai ales conservandu-si cu orice pret pozitiile de putere din cadrul UDMR, chiar in detrimentul acesteia.
Mai dintr-o bucata decat ceilalti unguri, mai rurali si cu spirit insurgent, precum covasneanul Gheorghe Doja (Dózsa György) acum 500 de ani sau primarul Odorheiului Secuiesc, Szasz Jenö acum, secuii se potrivesc intrucatva cu prototipul alegatorului care-l prefera pe Bases
