Accidentele de muncă şi bolile profesionale produc peste 150.000 de victime în UE. În România, incidenţa problemelor de sănătate este în scădere. Nu pentru că angajaţii o duc mai bine, ci pentru că lipsesc specialiştii de medicina muncii. Ministerul Sănătăţii (MS) şi-a propus ca ţintă, până în 2010, să sporească numărul posturilor din reţeaua de medicină a muncii la 1.200. Adică, de patru ori mai mult decât în prezent. Planul pare imposibil de realizat

Accidentele de muncă şi bolile profesionale produc peste 150.000 de victime în UE. În România,

incidenţa problemelor de sănătate este în scădere. Nu pentru că angajaţii o duc mai bine, ci pentru că lipsesc specialiştii de medicina muncii.

Ministerul Sănătăţii (MS) şi-a propus ca ţintă, până în 2010, să sporească numărul posturilor din reţeaua de medicină a muncii la 1.200. Adică, de patru ori mai mult decât în prezent. Planul pare imposibil de realizat, deşi a crescut numărul locurilor de rezidenţiat în specialitatea de medicina muncii (50 de locuri anual). „Acum cinci ani, când s-a reglementat juridic domeniul, erau foarte puţini medici de medicina muncii. Pentru a nu aştepta patru ani de rezidenţiat, s-a adoptat metoda de a pregăti, în cadrul unui program de 200 de ore, medici cu competenţe în medicina muncii sau cu atestat în medicina de întreprindere“, face o scurtă retrospectivă Adriana Todea, medic primar medicina muncii, în cadrul Institutului de Sănătate Publică din Bucureşti. Nimeni nu ştie însă, cu exactitate, câţi medici de specialitate în domeniul muncii sunt în acest moment în România.

Funcţionarii MS ne-au purtat, timp de o săptămână, de la biroul de presă la şefii de comisii, direcţii de specialitate, secretari de stat şi retur, fără nici un răspuns. Drept este că şefa comisiei de medicina muncii