In acest numar vom putea vedea exact cum este privita si totodata primita arhitectura din lut in Romania. Si cit de reticienti sint sau nu romanii vis-a-vis de acest aspect. De asemenea, va vom prezenta doua exemple concrete in ceea ce priveste modificarea unor incaperi care acum sint facute din caramizi de lut. In Romania, arhitectura din lut este practicata inca doar la tara motivata de costurile scazute de procurare a materialului. Aici efectele benefice exista dar nu se constientizeaza calitatea climatului de locuire. Casa portarului de la cladirea administratiei conacului familiei Carp se transforma intr-o cladire Exista variate tehnici de executie, fiecare avind atit avantaje cit si dezavantaje insa pentru majoritatea tehnicilor traditionale este nevoie sa se investeasca foarte mult timp in manopera. Folosind astazi lutul, tendinta nu este de a reinvia un mestesug ci de a beneficia de calitatile unice ale materialului „lut". „In Romania, din cauza fortei de munca inca relativ ieftine, metoda traditionala implica costuri de realizare mai scazute. Aceasta situatie probabil ca se va schimba an urmatorii 5 ani", a declarat arhitectul Klaus Birhler. Cea mai mare retinere in tara la noi este in ceea ce priveste conceperea unei case din lut pe motivele ca „nu tine", „nu rezista la apa" sau „imi este rusine sa locuiesc intr-o astfel de constructie". Klaus Birhler povesteste ca, la Wels, s-a prezentat o casa din lut cu virsta de 800 de ani, deci argumentul „nu tine" este conditionat de tehnica de construire. Insa este esentiala si amplasarea cladirii in teren. Inundatiile din tara, care au „topit" casele din chirpici, in general s-a datorat faptului ca au fost edificate pe terenuri inundabile. Autoritatile locale au datoria de a nu emite autorizatii de constructie pe terenurile indundabile pentru nici un fel de constructie. Casa puilor devine Casa compagnon-ului Din pac