- Diverse - nr. 154 / 9 August, 2007
-Ce sa fac acum?, se intreba Nicu Ceremonie - dupa ce iesi buimacit de la crasma -, nu cred ca as putea dormi, e atata nesomn adunat in mine... Nesomn si neliniste, si-o teama absurda, si... presimtirea ca mi se va intampla ceva... ceva ca o tresarire buimaca, aruncand inapoi alta punte, in speranta regasirii tarmului parasit… Respira adanc de parca s-ar fi sufocat. Era profesor in sat de foarte multi ani. Se gandi cat de mult se rupsese de viata de dinainte si ce distanta il separa acum de preocuparile sale obisnuite, neluate in seama... Dadu de doua ori din cap, spunandu-si in barba:
- Ce oameni ciudati intalnesc zilnic in aceeasi plutire oarba, slobozi de orice conformism, cautand mereu lumina adevaratei lor infatisari, sau, dimpotriva, departandu-se de ea.
Dupa o lunga cugetare, de parca ultimele clipe ar fi fost scoase dintr-un buzunar secret al constiintei, se hotari sa faca o drumetie sus pe deal la livada. Pe drum il intalni pe Medalion, copilul rasfatat al Bandului, tuciuriu si zambaret:
- Ce faci copile?!? Nu vii cu mine in plimbare pan' la livada? Drept rasplata, uite, iti dau doi lei.
Multumit, micul hoinar dadu zambitor din cap si-o porni agale dupa dascal, care-l chestiona:
- Cate clase ai, baiete?
- Triii! Zise Medalion, stergandu-si mucii cu maneca paltonului. E foarte frig si zapada aiasta scartaie a dracului!....
- Stii sa scrii si sa citesti? Se interesa Ceremonie.
Copilul dadu din cap aprobator. Dorind sa-l incerce, profesorul scrise pe zapada, de-o schioapa, numele organului genital masculin, imbiindu-l:
- No, sa vedem daca stii ce am scris eu aici?!?...
Neincrezator, copilul se uita la profesor, apoi la scrisul de pe zapada, din nou la profesor, iar pe zapada si.... iar la profesor, dupa care timid arunca:
- Numele dumitale!
- ?!?!..
