In fiecare seara de miercuri a lunilor august si septembrie, de la ora 20.00, la Clubul Taranului din incinta Muzeului Taranului Roman sint proiectate filme din arhiva Festivalului International de Film Documentar si Antropologie Vizuala Astra. In cele opt editii ale sale de pina acum, evenimentul desfasurat la Sibiu a acumulat o bogata arhiva de filme de autor, documentare prezentind viziuni personale, care, de obicei, nu incap in tiparele televiziunii de gen. Proiectul de la Clubul Taranului propune bucurestenilor un experiment de tip studiu sociologic, incercind sa raspunda la eterna intrebare: exista public pentru filmul documentar?
Cinemateca Astra Film s-a deschis la Clubul Taranului pe 1 august, cu documentarul Leaving Transylvania (2006) al regizorului irlandez (nascut la Medias) Dieter Auner. Exodul sasilor ardeleni (care traiesc de mai bine de opt secole in aceste locuri), in doua valuri (deportarile din 1945 si emigrarile in masa de dupa 1989), a fost recent abordat, pentru prima data intr-un film de fictiune, de catre Radu Gabrea, in Cocosul decapitat. Insa filme documentare pe aceasta tema s-au mai facut si, fara indoiala, se vor mai face. In 2000, Tudor Giurgiu realiza Hausmeister, scurtmetraj documentar despre Gherdeal, un sat sasesc in care au mai ramas doar o mina de batrini; printre ei se numara hausmeister-ul (administratorul) Ioan Ongherth, care are in grija casele pustii si biserica. O data pe an, de Rusalii, sasii emigrati si raspinditi prin toata Germania se intorc, petrec citeva zile, pentru ca apoi sa plece din nou, fara a sti daca vor mai reveni vreodata. Leaving Transylvania vorbeste despre un alt sat transilvanean, Agirbiciu. Aici, din 1.200 de sasi, in 2001 (cind au fost facute filmarile) mai erau doar 22, iar azi – mai putini de 10.
Desi septuagenari, sotii Hans si Maria Kenzel, si ei un fel de hausmeister-i ai
