Procurorii militari care au anchetat dosarul mineriadei din iunie 1990 susţin că decizia de reprimare a manifestanţilor din Piaţa Universităţii a fost luată la cel mai înalt nivel, planul de măsuri fiind cerut personal de preşedintele Ion Iliescu. Acesta a ordonat intervenţia militară cu muniţie de război şi TAB-uri pentru reprimarea manifestanţilor din Piaţa Universităţii, se arată în rechizitoriul Parchetului General. „Planul de acţiune a fost elaborat din ordinul său şi, în calitate de preşedinte ales, a ordonat intervenţia militară cu muniţie de război, TAB-uri şi alte forţe împotriva demonstranţilor care se manifestau violent, depăşindu-şi atribuţiile prevăzute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990“, se menţionează în documentul amintit. Procurorii militari susţin că nu a fost luată o decizie cu consultarea Consiliului Militar Superior (ulterior denumit Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) şi că mobilizarea parţială sau generală a armatei putea fi declarată numai cu aprobarea prealabilă a parlamentului, în cazuri excepţionale. Dreptul de a dispune alarmarea de luptă (atunci având indicativul „Ştefan cel Mare“) îl avea exclusiv ministrul apărării naţionale, însă acesta nu era în ţară.

S-a încercat iniţial implicarea armatei În rechizitoriul procurorilor militari se precizează că pe 11 iunie 1990 a avut loc la sediul guvernului o şedinţă restrânsă, condusă de şeful statului, Ion Iliescu, şi de premierul Petre Roman, întâlnire în care s-a discutat despre eliberarea Pieţei Universităţii. Procurorii susţin că, potrivit propriei declaraţii, ministrul de interne, generalul Mihai Chiţac, a primit ordin de la preşedintele ales Ion Iliescu ca până a doua zi (12 iunie 1990 - n.n.) să întocmească un „Plan de Acţiune“ pentru „eliberarea“ Pieţei Universităţii, la această operaţiune urmând să participe, pe lângă forţele Ministerului de Interne, şi trupe (poliţie