Ioana Lupea: "In politica a fost cod rosu. Cu o singura propozitie, rostita undeva in Covasna, Traian Basescu a ridicat temperatura la Bucuresti".
S-a aprins pana si Dan Voiculescu dupa cateva luni de stat la rece.
Dar ce-a spus presedintele atat de nemaiauzit incat chiar si democratul Gheorghe Barbu, foarte discretul ex-ministru al muncii, s-a simtit obligat sa se delimiteze? Ca limba romana ar trebui predata maghiarilor care traiesc in comunitati compacte ca una straina pentru ca, pana la varsta scolara, copiii nu intra in contact cu aceasta.
S-a strigat „politica antiromaneasca”, „incalcarea Constitutiei” etc. Gheorghe Barbu a intrat in problema ca un fachir dansator pe carbuni incinsi apeland nationalist la articolul 1 din Constitutie: „Orice cetatean al Romaniei, cred, in primul rand pentru el, dar si pentru noi, ca natiune, trebuie sa stie corect limba romana”.
Nu mai suntem de ceva vreme in paradigma „un stat, o natiune, un teritoriu, o limba”, dar politicienii nu s-au obisnuit cu ideea.
Limba romana este predata ca o limba straina in primele doua clase de generala inca din 2003. Programa aprobata in timpul mandatului PSD prin ordin al ministrului educatiei facea trecerea de la invatarea romanei ca limba materna la modelul comunicativ-functional specific predarii limbii straine.
Sistemul traditional, constatau destul de tarziu oficialii statului, producea rezultate submediocre. Bunul-simt iti spune ca un copil ale carui prime cuvinte sunt in limba maghiara, limba in care s-a nascut, nu poate asimila aceleasi informatii ca unul vorbitor de limba romana de cand se stie. Interesul statului este ca toti cetatenii sai sa cunoasca limba oficiala. Intrebarea este cum isi atinge acest scop?
Varianta lui Traian Basescu, a PSD si a politicienilor maghiari este realista. Nu poti impune unei famil
