Lipsa reperelor strategice, bugetul limitat disponibil pentru cofinantare si slabiciunile capacitatii administrative au alimentat pana nu de mult principalele temeri ale autoritatilor locale si ale IMM-urilor in accesarea fondurilor comunitare. Daca primele doua au fost in mare parte depasite, cel de-al treilea obstacol major risca sa ne arunce intr-o situatie de criza care conduce invariabil la o gestiune defectuoasa a fondurilor comunitare. Mare parte din nevoile nationale sunt finantate din fonduri proprii. Alte obiective de dezvoltare sunt atinse pe baza efortului financiar comun al statului membru in cauza si al bugetului comunitar, iar in unele situatii din alte surse externe de finantare. Insa pentru mularea instrumentelor financiare structurale si de coeziune pe prioritatile stabilite la nivel national, Romania, ca si oricare alt stat membru, a fost obligata sa elaboreze un document numit Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 (CNSR). Astfel, Ministerul Finantelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC), a negociat cu Comisia Europeana, incepand cu aprilie 2006, fundamentele accesului Romaniei la fondurile comunitare. Intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2007, CNSR preia viziunea Planului National de Dezvoltare (PND), dar finanteaza doar acele obiective comune cu cele stabilite la nivel comunitar. Intre aceste doua documente programatice multianuale apare, asadar, o prima diferenta majora legata de sursa de finantare. CNSR este sustinut exclusiv din Fondurile Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta, in timp ce PND include si alte finantari (programe de investitii nationale si locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare rurala etc.). A doua diferenta majora este legata de continutul strategic, caci CNSR nu trateaza aspectele de dezvoltare rurala si pescuit aferente PND, aceste