Comandată din vârful "piramidei roşii" de la Bucureşti, uciderea lui Ştefan Foriş este prima din seria "crimelor comuniste cu circuit închis", din anii "50 "Asasinatele comuniste cu

Comandată din vârful "piramidei roşii" de la Bucureşti, uciderea lui Ştefan Foriş este prima din seria "crimelor comuniste cu circuit închis", din anii "50

"Asasinatele comuniste cu circuit închis", un nou capitol neînchis al istoriei recente. Vom încerca, azi, să desluşim iţele asasinării la comandă a ilegalistului Ştefan Foriş. Asasinarea acestuia este prima din seria "crimelor de lux" petrecute, după "44, în rândurile elitei comuniste antrenate în lupta pentru putere. O luptă pe viaţă şi pe moarte care avea drept filosofie un principiu extrem, importat de la Moscova: "Pe adversarul înfrânt, nu-l lăsa să ridice capul, zdrobeşte-l!"

Ştefan Foriş, executat cu o rangă în cap. Lucreţiu Pătrăşcanu, executat cu un glonţ în cap. Ana Pauker, la un pas de a fi şi ea executată cu "un glonţ la mir", aşa cum i-a cerut Dej lui Miron Constantinescu, după o vizită-fulger la Moscova. Sunt numai trei exemple de "comenzi" şi "execuţii" criminale la vârful elitei comuniste din anii "50. Cu sau fără ştiinţa Moscovei, toate aceste "asasinate în serie" la nivel înalt au avut, se pare, un singur comanditar: Gheorghiu-Dej, figura dominantă a obsedantului deceniu roşu. Începând cu "eliminarea" lui Foriş, în 1946, un adevărat "principiu al dominoului", pe model sovietic, s-a declanşat în sânul partidului comunist român.

Moartea lui Foriş, în Raportul Tismăneanu

"Singurul asasinat care i se atribuie personal (n.r. - fostului demnitar comunist Gheorghe Pintilie, alias Pantiuşa) este cel al lui Ştefan Foriş, în subsolul unei clădiri de pe Aleea Alexandru, în 1946. Ajutat de şoferul său, Dumitru Neciu, Pantiuşa l-a ucis cu o rangă de fier, apoi l-a aruncat într-o groapă săpată în pr