Fiecare ministru care a fost la cârma Educaţiei a venit cu propriile idei de reformă a sistemului Fiecare ministru vede diferit sistemul de învăţământ românesc. Un lucru este cert.

Fiecare ministru care a fost la cârma Educaţiei a venit cu propriile idei de reformă a sistemului

Fiecare ministru vede diferit sistemul de învăţământ românesc. Un lucru este cert. Toată lumea consideră că ceea ce se face acum la şcoală nu este productiv şi este necesară o schimbare radicală. Cei mai dezavantajaţi din această socoteală rămân elevii, bulversaţi de modificările care au loc de la an la an.

Fiecare ministru cu ideile lui. Aşa s-a ajuns ca la ora actuală învăţământul să devină domeniul în care se experimentează cel mai mult. Şi nu neapărat în favoarea beneficiarului. Până în anul 1995, elevii care îşi doreau să ajungă la un anumit liceu nu trebuiau decât să se înscrie la respectiva unitate de învăţământ şi să susţină examen de admitere. Cel care a început să reformeze sistemul a fost clujeanul Andrei Marga. El a introdus examenul de capacitate.

În urma notelor obţinute la acesta, elevii intrau la un liceu prin concurs de dosare. După venirea Ecaterinei Andronescu, s-a hotărât ca elevii să fie repartizaţi la liceu cu ajutorul computerului, dar pe baza examenului de capacitate şi a mediei pe care au obţinut-o în anii de gimnaziu. Şi anul 2004 a fost un an cu surprize, pentru că Alexandru Athanasiu a schimbat examenul de capacitate în teste naţionale.

La niciun an, Mihail Hărdău vine cu ideea ca testele naţionale să fie înlocuite de tezele unice, care să fie susţinute de elevi începând cu clasa a VII-a, iar pe baza notelor obţinute, aceştia să poată intra la liceu.

De-a lungul anilor, nici examenul de bacalaureat nu a scăpat de modificări. Treptat, numărul materiilor de examen a crescut la şapte. Iniţial, elevii au primit note pentru toate