Supe, sufleuri, budinci, chifteluţe, garnituri sunt doar căteva dintre măncărurile pe care le puteţi pregăti in orice anotimp, folosind această legumă sănătoasă şi gustoasă.

Despre conopidă se ştie că se cultivă pentru inflorescenţa sa, numită căpăţănă falsă, care este foarte plăcută la gust, iar ca valoare alimentară depăşeşte cu mult varza albă. Este o legumă inrudită cu varza, dar mai uşor de digerat. O conopidă bună trebuie să fie proaspătă, cu inflorescenţa compactă, de culoare albă, fără pete. Ea se intrebuinţează la prepararea diferitelor salate, supe, ciorbe etc. Se consumă şi in stare crudă, avănd gustul apropiat de al guliei sau cotorului de varză. Ca să nu-şi schimbe culoarea in timpul fierberii, se poate adăuga puţină zeamă de lămăie sau o ceaşcă de lapte.

Conopida este o legumă cu un conţinut apreciabil in principii alimentare şi terapeutice. La 100 g produs are 6 %proteine, 4,6 % hidraţi de carbon, 0,6 % substanţe grase, precum şi o serie de săruri minerale, cum ar fi 25 mg calciu, 120 mg potasiu, 70 mg fosfor, 2,7 mg fier, 40 mg sodiu, 30 mg sulf şi 30 mg clor. De asemenea, conţine şi vitaminele B1, B2 şi C.

RECOMANDĂRI. Cu ajutorul conopidei putem găti icre false, dacă avem două kg de conopidă, 150 g maioneză şi o ceapă potrivit de mare. Se desface conopida in bucheţele, se spală bine şi se pune la fiert in apă cu puţină sare. Se fierbe, se strecoară şi se pasează. Cănd s-a răcit, se freacă bine cu maioneză şi se adaugă ceapa tocată foarte fin. Această legumă se poate prepara şi pane, dintr-un kg de conopidă, trei ouă, patru linguri de făină, 100 g lapte şi o jumătate de linguriţă de sare. Conopida se desface şi se spală. Se fierbe in apă cu sare, apoi se scurge bine. Se freacă ouăle cu făina, se subţiază cu lapte şi se adaugă sare. Se dă fiecare bucată de conopidă prin ou şi se prăjeşte in tigaia de teflon bine